..... are în componenţa sa localitatea Traian şi este situată în zona de nord a judeţului Ialomiţa. Satul Griviţa se află la o distanţă de cca. 20 de km nord-vest de Slobozia, iar Traian, la 4,5 km nord-est de Griviţa. Date recente indică o populaţie a comunei de 3.397 locuitori. Comuna este amplasată pe malul stâng al râului Valea Lată Sărată (Valea Strachina), afluent stâng al râului Ialomiţa.
Istoria satului Traian este legată de cea a satului Griviţa, care în vechime era aşezat pe moşia Lata Sărată şi se numea Bâlbâieşti sau Maţe Arse. Despre un sat, Lata sau Latenii, avem ştire încă din sec. XVI, însă nu putem vorbi de mărimea acestuia. Cert este că actuala Lata Sărata poate să fi fost albia unei ape numită Sărata şi care este des amintită în vechime în legătură cu satele Bucu şi Sărăţeni, ultimul aflat
de-a lungul ei. Prin urmare, vechiul sat Lata, dacă ipoteza noastră că pe acolo trecea Sărata va fi confirmată şi de alte date, trebuie să se fi aflat de-a lungul acestei văi. În 1882 aici au primit pământ ţăranii care au participat la războiul de independenţă din 1877 şi, în amintirea acestui eveniment, satul a primit denumirea de Griviţa. În 1895 o parte din locuitorii satului Pastrama, din comuna Miloşeşti, au venit în
Griviţa. La începutul secolului XX au avut loc mai multe reforme administrative şi a ţinut consecutiv de plasa Ialomiţa,Ţăndărei şi Iazu. În anii 1890 şi 1897, în sat s-au construit şcoala şi biserica actuală. Incluzând locuitorii din mai multe sate, Bâlbâieşti, Pastrama, Lata Nebunii, satul a avut de laînceput un număr mare de locuitori, atingând în 1912, 2387 locuitori.
Satul Traian a fost înfiinţat în 1895, probabil în urma reformei însurăţeilor. Satul a fost mare de la bun început, cu peste 2000 de locuitori. În 1905 au ridicat o biserică mare pentru acel timp, cu trei turle, dovadă a bunăstării relative a locuitorilor. Printre locuitorii comunei se aflau şi locuitorii din fostul sat Pastrama. În satul Traian nu există date privind descoperiri arheologice în zonă.
Aşezare
Comuna Traian este amplasată în zona nordică a teritoriului judeţului Ialomiţa. Judeţul Ialomiţa se află în partea de sud-est a ţării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiţei şi la interferenţa unor vechi şi importante drumuri comerciale, prin care capitala ţării este legată cu Moldova şi cu litoralul Mării Negre.
Vecinii judeţului Ialomiţa sunt :
• la Nord - judeţele Brăila şi Buzău ;
• la Nord-Vest – judeţul Prahova ;
• la Vest – judeţul Ilfov ;
• la Sud – judeţul Călăraşi ;
• la Est – judeţul Constanţa.
Suprafaţa totală a judeţului Ialomiţa este de 4.453 km2
(445.289 ha.), din care : 3.736 km2 suprafaţă agricolă, 258
km2 suprafaţă cu vegetaţie forestieră, 389 km2 terenuri cu
altă destinaţie şi aproape 69 km2 terenuri neproductive.
Comuna Traian se învecinează astfel:
- la vest cu comuna Griviţa şi judeţul Brăila;
- la nord cu judeţul Brăila;
- la est cu comuna Scânteia;
- la sud cu comuna Griviţa.
Teritoriul
Teritoriul administrativ al comunei Traian este de 4004 ha, suprafaţa intravilanului fiind de 235.50 ha. Categoriile de folosinţă pot evidenţia suprafeţe agricole (arabil, păşuni, livezi) şi suprafeţe neagricole (păduri, ape, drumuri, curţi, construcţii, neproductiv).
La nivelul comunei, 92,6% din suprafaţă este ocupată de terenuri agricole, iar cele neagricole sunt reprezentate în proporţie de 7,4%.
În comuna Traian locuinţele şi funcţiunile complementare ocupă o suprafaţă de 149,95 ha. Locuinţele sunt în general, de tip rural, fondul locuibil predominant fiind constituit din locuinţe parter, în stare bună sau mediocră, realizate în majoritate din materiale nedurabile.
Instituţiile şi serviciile publice sunt în următoarele domenii:
- unităţi pentru administraţie;
- unităţi pentru învăţământ;
- unităţi de cult;
- unităţi comerciale
- unităţi sanitare
- alte servicii.
Dotările administrative sunt restrânse, unele fiind amplasate în construcţii vechi, ce corespundeau caracterului rural al aşezării.
Instituţiile şi serviciile de interes public sunt insuficiente pentru cerinţele actuale; de aici, necesitatea dotării cu noi tipuri de servicii, precum şi modernizarea celor existente, de exemplu, bibliotecă, în vederea întăririi rolului acestora în viaţa comunitară.
Căile de comunicaţie şi transporturi ocupă o pondere de 11,02% din suprafaţa totală a intravilanului.
Spaţiile verzi, sport, agrement, protecţie
Zona verde este slab reprezentată, ca în mai toate localităţile rurale; în localitate există un teren de fotbal, în suprafaţă de 11.015 mp.
Gospodărie comunală, cimitire – dotările ocupă o suprafaţă de 2,68 ha (intravilan) .
Terenurile libere în intravilan au o suprafaţă de 15,00 ha şi o pondere de 6,26%.
Clima
Prin prezentarea în partea de sud-est a ţării, comuna Traian este sub influenţa maselor de aer estice-continentale, vestice-oceanice şi sudice-mediteraneene. Aceasta determină un climat de tip continental excesiv, climat caracterizat prin contraste pronunţate de la iarnă la vară, concretizate în amplitudini termice mari (peste 500C). Luna cea mai caldă este luna iulie (medie peste 300C), iar cea mai rece este luna ianuarie ( medie -30C). Vânturile dominante sunt din sectorul nordic şi nordestic pe timpul sezonului rece. Precipitaţiile au un caracter continental, producându-se diferenţiat de la un an la altul, cantitatea medie anuală fiind de 400-600 mm/an, deci un regim deficitar. Acest regim al precipitaţiilor are influenţe importante asupra dinamicii apelor freatice, precipitaţiile fiind principala sursă de alimentare a celor din urmă.
Date hidrografice
Teritoriul comunei se găseşte în bazinul hidrografic al râului Ialomiţa, pe malul stâng al acestuia, în cadrul Câmpiei Centrale – subunitatea Câmpia centrală externă. Localităţile se găsesc pe malul stâng – în zona cursului superior – al celui mai important afluent al râului Ialomiţa din această zonă, şi anume Valea Lata, care are un curs est-vest, până la limita câmpiei de platformă, unde se abate printr-un cot pronunţat spre sud. Înainte de a ajunge la Strachina, Valea Lata prezintă un profil morfologic asimetric, cu malul drept abruptşi înalt, iar malul stâng mult mai coborât, asemănător cu profilul râului Ialomiţa. Această vale, în cursul său inferior, este însoţită de o terasă care se racordează cu aceea a Ialomiţei şi care are un profil longitudinal, care prezintă rupturi de pantă în alternanţă cu pantele domoale, debitele şi nivelele fiind variabile în timp sub raport cantitativ, în funcţie de perioadele cu precipitaţii abundente. Datorită acestor
caracteristici morfohidrice, valea sa a fost transformată într-o suită de iazuri. Tot în zona comunei, la vest de satul Traian, se menţionează existenţa Lacului Lunca, instalat într-o arie depresionară a zonei de dune. Acesta este un lac de stepă, cu o adâncime maximă de 1 m, cota la oglinda apei fiind de 38,6 m, apa sa fiind sărată.
Informatii detaliate gasiti AICI.